Lilypie Third Birthday tickers

Lilypie Kids Birthday tickers Lilypie Second Birthday tickers

Casa noua

Ca mult a mai trecut de cand nu am mai scris nimic... Ne-am mutat in sfarsit, de vreo saptamana jumatate. Prima zi a fost mai grea. Mi-era ca pic in depresie. Casa noua, singuratate la greu, asa ca m-am apucat sa fac mancare si curatenie ca sa-mi treaca uratul. Am facut chestia asta vreo trei zile pana am inceput sa ne facem planuri de Craciun, cand am avut primii invitati la masa : parintii. Ne-am pregatit cu de toate - shhh, cu sarmalele, carnatii, caltabosul, un cozonac si un tort frumos foc am venit de la ai mei; salata de beof, piftia si un alt tort au venit de la ai lui, deeci - cu friptura facuta de noi si cu buna dispozitie. Au fost ceva peripetii, dar s-au rezolvat dupa ce m-am suparat pe lume si pe viata si m-am intrebat ca in filmele americane, unde-i miracolul de Craciun. Pana la urma chiar a fost. Ca d'aia e numit miracol, vine cand nu te astepti si vine frumos. A plecat toata lumea si iar aproape ca m-am innecat in borcanul de melancolie, bine ca nu a fost un butoi ca era mai grav. Casa noua nu a alungat obisnuintele vechi. Am avut amandoi senzatia ca o vedem pe Mitzi prin casa. Nu am luat-o cu noi dar ne e dor de ea, mie cel putin, mai ales ca iar e foarte bolnava si mi-e o mila si o teama ca o sa o pierdem... Mi-a fost alaturi in toate momentele importante, din liceu pana acum, as fi vrut sa-l prinda si pe bebe strumf si poate ca o sa-l prinda. Nici ai mei nu o pot lasa sa se duca asa usor, nu poti sa lasi un animal care ti-e aproape ca un membru al familiei sa se stinga asa usor... E chiar foarte greu sa vezi ca nu poti face mare lucru, sa asisti neputincios la chinurile lui.
Sunt multe de spus... Eu am inceput sa ma simt mizerabil. Am crezut chiar ca bebe strumf o sa vrea sa facem cunostinta mai devreme. Dar se pare ca mai asteapta. Sunt doar consecintele normale sfarsitului de sarcina cand totul devine mai dificil iar asediul este mai mare, asediul meu adica, de catre bebe strumf. Azi sunt mai bine, doctorita spune ca o sa mai astepte vreo 2 saptamani poate. Dar iar iau cunostinta cu deficientele din sistemele bugetare. Trebuie sa cumpar seringi, medicamente pentru dilatare, calmante, ca sa nu mai vorbesc de trusa pentru anestezia epidurala. Sa-i ia gaia de politicieni, ca noi platim taxele ca prostii, dar ce mai conteaza... o sa mai spun eu naduful si cu alta ocazie.

15 decembrie prima zapada

A mai fost una in noiembrie, dar a fost in tara, pe cand cea de alaltaieri s-a depus in bucuresti blocand ca de obicei traficul. A nins toata noaptea viscolit, a fost frig si este in continuare. Ieri seara am iesit si eu sa fac cunostinta cu zapada, eu impreuna cu tata pinguin si oul. Oul bine infofolit in vatelina plapumii care e fixa dar ne cuprinde totusi. Ce e plapuma? Haina din fas de iarna, lunga pana la genunchi cu bentita de puf la gluga. Ne-am dus pana la Dedeman cu tramvaiul, o parte din drum am facut-o pe jos, pe alocuri mi-a iesit limba de un cot, bine ca era in fular si nu mi-a vazut-o nimeni. E greu cu ou prin zapada. Saracii pinguini. Mai merg si pe calcaie, al meu apasa pe vezica de zici ca explodez in minutul urmator, mai apare si o contractie de se intareste toata burta si asa devine totul si mai palpitant. Bebe a crescut. Acum chiar parca il simt miscandu-se tot timpul, mai ales sub diafragma, daca se straduieste un pic imi scoate un picior pe gat. Si asa ne-am uitat la Alien versus Predator. Asa, tre sa mai consemnez si eu din cand in cand, sunt in 36 de saptamani, maine intru in 37. Adica bebe strumf daca s-ar naste la sf saptamanii viitoare, ar fi numit bebe la termen. Sunt in 9 luni, va vine sa credeti? Mie nu. Si parca devin si eu mai nerabdatoare, mai ales ca bebe m-a asediat de tot. Bine ca durerile de bazin s-au mai atenuat, ma intreb de ce... dar ar trebui sa ma bucur in loc sa ma intreb...
Ne vine si sifonierul maine, saptamana viitoare imi vine si comanda de tortite pentru cercei, o sa ne si mutam, o sa fie frumos si greu. Nu stiu cum o fi mai bine dupa ce nasc, sa fim noi doi singuri, si parca asa as vrea, sau sa vin la ai mei... si asa sa evit vizitele si alte chestii obositoare.. As vrea sa putem fi singuri fara sa ne bata cineva la cap. Nush... Cred ca ne vom descurca si singuri. Deocamdata n-am niciun stres, si asta poate pentru ca nu stiu ce inseamna descurcatul, independenta, in trei mai ales.

Comentariu transformat in postare...

sper doar ca dupa dusurile astea reci prelungite: criza - lipsa locuri de munca, salarii mici si alte chestiuni naspa sa devenim si noi mai optimisti... sa avem motive sa devenim optimisti, ca deocamdata, eu una... nu prea am de ce sa ma bucur ca traiesc in romania... imi e bine doar pentru ca stiu limba, pentru ca aici m-am nascut si deci aici imi am familia si prietenii, oameni care m-au sustinut la greu, care mi-au dat un sfat bun.. cat despre cariera.. daca nu lupti sa ai un loc de mucna si sa ti-l mentii il pierzi, uneori in pofida faptului ca lupti sa ti-l mentii, si iar nu cred ca asta e legata de politica, dar politica contribuie macar la starea noastra mentala de bine. oamenii politici sunt plecati din randurile noastre cu aceleasi mentalitati si defecte, pana la urma suntem cu totii vinovati de ce ni se intampla, cine este la putere este rezultatul gandirii noastre care se rasfrange iar asupra noastra. nu pot sa nu-mi amintesc de poporul sfant care cu toate ca nu avea nevoie de un conducator, il aveau pe dumnezeu in timpurile alea, au cerut un rege din randurile lor, un rege care fiind om si-a impus propriile dorinte, defecte si ambitii. Problema noastra,a oamenilor, e ca ne simtim slabi si suntem prea fricosi sa ne asumam propriile conduite, atunci avem nevoie de un conducator ca in carca lui sa punem tot ce ne doare. peace everyone!!!

Crunta dezamagire de tara lu' Papura Voda

Am vorbit mai devreme cu o prietena si mi-am descarcat amarul despre victoria, partiala deocamdata, lui Traian Basescu. Nu-mi vine sa cred ca majoritatea populatiei cu drept de vot a acestei tari poate fi asa de usor cumparata cu promisiuni aberante si galeti de plastic. Referendumul cu reducerea lui de parlamentari a sucit mintile multora si i-a facut sa creada ca Basescu este vocea poporului saracit de acei o suta de parlamentari cu salarii mari dar cu afaceri si mai mari. Si-au zis ca daca elimina salariile a o suta de oameni, cei +/-22 de milioane de asupriti o vor duce mult mai bine. Salariile profesorilor, ale cadrelor medicale, ale mai stiu eu cui, pensiile si alocatiile copiilor vor creste astronomic daca Basescu militeaza pentru Referendum, implicit pentru un nou mandat. Fals. Dar ce conteaza. Pana nu ne vom da seama ca noi ca popor trebuie sa facem sacrificii in continuare, sa muncim pana ne sar capacele si sa nu avem atatea pretentii ci sa devenim mai responsabili fata de societate, banul public, mediu, etc si etc.. nu ne vom trezi la realitate. Vom avea mereu pretentii de la ceilalati si niciodata de la noi insine. Vom arunca in continuare chistoace pe strada caci altii trebuie sa curete dupa noi, la serviciu vom varsa cafeau pe jos fara sa ne pese de cel care oricum e platit sa faca curat, pe autostrada ii vom zapaci pe cei care circula regulamentar pentru ca sunt niste prosti care chiar daca au masina straina respecta niste reguli de viteza si siguranta si etc.. Hai sa ne comportam in continuare ca niste nesimtiti care au pretentia ca altii sa munceasca pentru ei, ca altii sa se lupte pentru a avea ei bani mai multi, ca altii sa faca economie, ca altii sa fie dati afara, ca altii sa nu mai taie copacii.. etc.. Suntem o tara de inconstienti, de copii care s-au trezit ca au dreptul de a face orice fara a fi pedepsiti, ca asa intelg ei demoratia: libertate absoluta cu toate drepturile posibile fara nicio obligatie. Tara in care domina orgoliul si ascunderea dupa deget, minciuna si lipsa de bun simt : Romania.

Pandantive, cercei, flori si soricei

Ca sa se duca gustul amar al postului anterior va voi arata cateva din ultimele mele creatii.









Cercei cu soricei, ideea mi-a venit de la o prajitura haioasa si aratoasa, bineinteles si gustoasa.




Pandantiv inspirat din new moon, pandantivul lui Alice...




Cercei cu fulgi de nea




Pandantiv si cercei cu un pic de violet, in poza a iesit cam albastru... pacat..




Floricele asimetrice.. de la nevoia unei podoabe cu un pic de violet au venit si motivele bijuurilor de mai jos




Floricica facuta din resturi folosite la soricei.. ideea a venit lucrand..






Disperare

Am plecat astazi in cautarea unui vaccin: Rhogam - imunoglobulina anti - D, sau inlocuitorul lui, Rhophylac. Nu Se Gaseste. Iar preturile la care ar putea fi procurat prin comanda sunt total aiuristice si socante. Am crezut ca il pot gasi la maxim 300 Ron, dar ultimul pret pe care mi l-a fluturat in fata o farmacista a fost de 900 Ron.
Dar hai sa va spun de fapt la ce imi trebuie acest vaccin. Ei bine eu, posesor de bebe strumf, am Rh negativ, pe cand partenerul meu de viata are Rh pozitiv. La prima sarcina nu este o problema aceasta incompatibilitate, mai ales daca nu au fost sarcini sau avorturi anterioare, dar pentru ca al doilea bebe sa apara sanatos, daca primul bebe il mosteneste cumva pe tata cu Rh pozitiv, este nevoie ca eu sa fiu imunizata cu acest vaccin. Sper ca am expus corect problema dpdv medical..
Problema este ca vaccinul nu se gaseste in maternitati, sau se gaseste doar la unele la care eu nu voi naste si nefiind pacienta acolo nu voi putea beneficia de el. Vaccinul ar trebui sa fie facut gratuit in maternitate dar cum acesta nu se mai importa, el nu este disponibil in majoritatea maternitatilor, cel putin asa am inteles eu. Doctorita mea m-a sfatuit sa-l caut la farmacii si sa fac acest lucru din timp, caci gasitul vaccinului e problematic.
Am aflat prin intermediul catorva farmaciste ca as putea sa-l gasesc la un anume furnizor, sau sa merg eventual la Cantacuzino sa vad ce-i de facut, sau sa dau comanda la farmacie pt vaccin, dar pretul, cum v-am spus este foarte mare. O anume farmacista m-a scos din sarite aproape: Puteti comanda vaccinul la pretul de 8 - 9 milioane lei vechi, deci il vreti sau nu? Sunteti dispusa sau nu sa il cumparati. Normal ca il vreau si as fi si dispusa, dar pretul e prea mare. Nu intelegea cucoana ca vaccinul trebuie facut, ca nu e o optiune, numai ca exista bariera banului. Ma rog, am plecat si de acolo cu coada intre picioare si aproape sa dau apa la soareci.
Doctorita mea imi spusese ca pot gasi afurisenia asta de vaccin la farmacia 2na de la unirii.
Am intrat pe net, o alta sugestie a unei alte farmaciste - sa dau comanda pe net adica...
Am dat de aceleasi informatii: furnizorul acela cu nume, numar de tel si firma, farmacia 2na, farmacia Academia - aflasem si de asta de la o alta farmacista, v-ati prins; un spital dar la care aveau acces doar pacientele de acolo si in sf o alta farmacie : Farmacia Tei, unde am gasit cel mai mic pret din cate am incercat sa gasesc : 580 Ron, cu vaccinul in stoc. La 2na vaccinul e 770 Ron, la Academia e 610 Ron parca, iar la spitalul acela - Medlife Grivita, 580 Ron.
Am dat comanda la Farmacia Tei. Inca mai fac cautari pe net, poate poate il gasesc mai ieftin.. deocamdata nu am reusit sa contactez firma Medicarom.. mai incerc si maine...
Concluzia : sistemul bugetar de tot rahatul..sau mai exact bani care nu ajung unde ar trebui.. si parca descurajarea statului de a face copii, sau de a-i aduce pe lume sanatosi. Parca e o conspiratie mondiala, globalizarea asta. Dar am inteles totusi ca daca ai posibilitatea a cumperi vaccinul din afara, il iei cu cateva milioane mai ieftin.
Asa ca intrati in industria farmaceutica si oameni va faceti. Sa nu te ia valul si sa incepi sa crezi ca toate gripele si bolile secolelor din urma sunt create de om pentru a mai vinde ceva medicamente, pentru a-i mai imbogati pe unii si pe altii...
Urat, foarte urat...

New moon

Iupii, am fost sambata la film. M-am reindragostit. :P Ce sa mai, mi-a facut pofta sa recitesc cartile. Povestile astea de dragoste sunt criminale. Si probabil responsabila pentru placerea asta mare este si emotivitatea data de sarcina. Oricum, mi-a placut filmul, mai ales ca l-am asteptat de atata timp. Si pana la urmatorul, adica pana la anul iar o sa treaca o gramada... si o sa vina si bebe pana atunci. O sa fie cam greu sa merg cu bebe la cinema, asa ca o sa-l vad mai mult ca sigur acasa. Si tot eram eu ca in transa, aseara m-am mai uitat la inca nu film siropos pe Acasa parca : Eu si printul. Mai sa fie ce de povesti de adormit copiii, da fapt ce de povesti de facut sa viseze pustancele si nu numai. Oricum, mi-am dat seama ce norocoasa sunt si eu cu povestea mea de dragoste. Nu am suferit cateva luni ca Bella, o noapte a fost de ajuns ca sa ma doara rau ideea de pierdere. Numai ca eu am stiut unde il voi gasi. Nu am mers prin padure ci prin orasul adormit. In cazul meu pericolul a fost pierderea oricarui mijloc de transport. Bantuiam amandoi pe afara, neimpacati, tulburati, raniti. L-am gasit afara, nu mai stiu ce i-am zis, ce mi-a zis, dar cred ca nimic legat de ce ne-a lovit pe amandoi. M-a dus acasa. Pe atunci invatam pentru examenul auto si nu mai pricepeam nimic. Examenul era a doua zi, iar eu eram inca in urma cu cartea. M-a ajutat sa imi pun ordine in ganduri, m-a linistit. Am evitat lucrurile care ne chinuiau si totul a mers mai departe. Acum citesc o carte destul de trista dar captivanta : Panza de paianjen de Cella Serghi. Tot povesti de dragoste.. neimplinite. O fata frumoasa curtata de atatea oportunitati bune de aranjare a viitorului alege gresit pana la urma. Descopera primul sarut tarziu, cu un barbat altul decat sotul ei stangaci si nepriceput. Superb primul sarut din Twilight. Dar ce sa-i faci, e carte, e film, e facut sa placa, sa tulbure. Pana la urma te tulbura oricum, caci e primul pana atunci nu stiai nimic. A fost rapid, furat, surprinzator. Apoi din ce in ce mai bine. In parc, pe iarba, mi s-a spus ca are gust metalic, intepator, ca atunci cand pui limba la capatul unei baterii si te inteapa, e acida... Am inteles ca e de bine. Asta era senzatia pe care o provocam. Mai tarziu, in acelasi parc, lacrimi de disperare, de dorinta de fuga in lume si iar de disperare, caci fuga in lume era imposibila. Senzatia de umilinta cand ma gandeam ca la serviciu sunt oameni care ma respecta si cred anumite lucruri despre mine, pe cand in realitate departe de conditia mea parerile lor. Asta-i povestea de dragoste cu tot universul ce o inconjoara, cu prieteni, examene, parinti. Descoperi dragostea dar nu te poti rupe de tot pentru a o putea trai frumos. Tocmai asta-i frumusetea iubirii pana la urma. Suferinta si obstacolele pe care trebuie sa le treci pentru a izbuti sa o traiesti. Fulgerul are loc intr-o clipita dar pentru a-i pastra lumina e nevoie de mult efort. Tulburarea din primul moment trece, ii face loc ratiunii care te paraseste in anumite momente. O alungi tu pentru a savura mai bine ce ti se intampla. Se combina pana la contopire cu senzatiile, trairile. Analiza si betie. Prima atingere a mainilor. Sa-mi las mana captiva sau sa o retrag. Ce inseamna gestul lui. Imi place, ma tulbura dar mi-e si frica. Goana dupa cavaleri si domnite intr-un oras medieval, intr-o atmosfera de basm. Trubaduri pe stradutele inguste, artisti de care te-ai putea idragosti. Totul te imbie la visare. E placut si parca doare in acelasi timp. Si mintea te trezeste iar. Ce vrea sa insemne gestul lui... Intorsi cu totii la gazda, pregatind mancarea pentru toti, l-am avut ca asistent. Nu ma simteam deloc atractiva in tricoul meu lung, larg, cu colanti scurti, parul prins si totusi eram privita si admirata. Ciudat si frumos in acelasi timp. Anul asta nu am mai reusit sa ajungem la Sighisoara. Caci acolo s-a infiripat povestea. Dar nu conteaza, ce merita retinut din orasul ala e in mintea noastra. Le coup de foudre pentru mine a fost in ziua cand ne-am cunoscut, acolo, in gara, cand ne pregateam de imbarcare, cand grupul nostru s-a marit cu inca o persoana. Cand razele de soare au picat pe parul lui, pe alura lui atletica, cand mi l-am asemanat cu un college boy englez, cu tricoul pollo si puloverul pe umeri. Nu mai stiu cu ce era imbracat de fapt. Cred ca avea un tricou bleu cu cifra 23 pe piept.. dar nu stiu sigur. Iar faptul ca tata, care m-a condus la gara, m-a incredintat celuilalt baiat din grup, un brunetel, a starnit o anume rivalitate. Si in final cavalerul cu care am ramas a fost blondutul... Nu e blond, e mai degraba saten-castaniu, nici nu stiu exact.. si barba putin roscata in soare.

Ce mai face bebe strumf

De ieri, nu, nu cate-un fulg a inceput sa cada, ci de cand m-am intalnit cu nasa mea de cununie, posesor de bebita strumf cu o luna si ceva mai mare decat al subsemnatei, al meu bebe strumf nu a stat locului o clipa. A dansat toata noaptea. S-o fi ambitionat gandindu-se ca i-o ia o fetita inainte... Si uite asa a dat din manute si picioruse mai mai sa incep sa cred ca vrea sa-si faca aparitia si ma invita la dans. Dupa ce am mai bantuit si eu prin casa, de fapt m-am uitat la tv din lipsa de somn, m-am dus la reculcare cu strumf cu tot, de data asta parca mai potolit. Cica insomnia este un simptom normal in perioada asta a sarcinii - 33 se sapt, adica - ultimul trimestru mai exact. Sau o fi lipsa de mers la serviciu... cine stie.. Hai sa va mai arat o poza cu mine, sa nu uitati cum arat.


Nu mi-era somn, numai ca nu stiam cum sa mai pozez. Grea treaba.

Oameni de zapada

Tot pe net mi-am gasit inspiratiunea. Si cum nu am putut sa dorm de nerabdare sa vad ce o sa iasa, azi am trecut la treaba.







Din margele pe o atza am realizat o fatza

Exact ca in titlu... sa va exemplific





Azi va prezint bondarii

Nu stiu de ce tocmai bondari, dar mi s-au parut a fi haiosi. Dupa ce am cautat un model si am incercat sa-l si realizez, am mai cautat o data, asa-i sta bine omului sa nu se multumeasca din prima cu ce gaseste, de fapt, daca nu reuseste primul model, hai sa-l incerce pe al doilea.







Categoria alte creatii

Dupa ce m-am saturat de tricotat si am incheiat ultima pereche de botosei m-am apucat de altceva. Am pornit pe noul drum entuziasta si emotionata. Dar pana la urma a iesit ceva si sper sa am inspiratiune si indemanare in continuare...




Buburuze dansand in iarba.


Serpisor pe o esarfa.


Acelasi serpisor dar ordonat.


Al doilea colier serpisor pe alte culori.


Se intelege ce-s : bratari.


Cam asta am facut pana acum cu materialele din dotare. O sa ma incerc si alte combinatii pe care o sa vi le arat. Sper ca va place pana acum.

Botosei si alte creatii

Hello everybody, cum ar zice cineva cunoscut, in sfarsit am reusit sa mai fac niste poze. Nu sunt prea interesante dar macar ajuta sa va faceti o idee despre ce am mai facut in ultimul timp. Am promis de ceva timp ca voi pune si niste linkuri cu privire la realizarea de botosei si cred ca azi chiar o voi face.



Cei galbeni sunt botosei cu talpa lucrata ca si partea din fata a labutei. Iata ceea ce vreau sa zic. Iar pentru ceilalti am folosit urmatorul model :

Se incepe cu talpa montanduse 50 ochiuri. Se lucreaza 8 randuri cu punct lenes (adica numai randuri pe fata), iar la fiecare capat de rand se mai pune cate un ochi, astfel incat dupa ce se termina cele 8 randuri ,sa ai 58 ochiuri pe andrea (adica cate 4 ochiuri crescute la fiecare capat).

Se lucreaza apoi 8 randuri cu model jerse ( un rand pe fata, un rand pe dos).

Se impart cele 58 ochiuri pe 3 andrele astfel: 24 ochiuri pe prima, 10 ochiuri pe a doua si 24 ochiuri pe a treia. Se tricoteaza numai ochiurile de pe a doua andrea. La fiecare sfarsit de rand, al zecelea ochi va fi luat impreuna cu un ochi de pe prima, respectiv a treia andrea. Se continua asa pana se realizeaza cate 12 scazaturi pe fiecare parte, apoi se lucreaza randul intreg.

Se continua 15 randuri cu model elastic (un ochi pe fata, un ochi pe dos). In final se inchid ochiurile si se coase botoselul.

Nu-i asa ca-i interesant?

Daca doriti sa aflati mai multe se gasesc tot felul de infromatii pe net, lectii in toata regula de tricotat si crosetat, rabdare sa ai sa le urmaresti.

Zi inspirata

Nu-mi vine sa cred. Am o zi buna. Scriu. Ascult muzica buna. Vorbesc cu prietene. E super. Iar prietenele nu sunt cele stiute, sunt fostele colege de la birou.
Chiar ii spuneam Marianei cat de natural este bebele in interiorul meu. Suna atat de ciudat si tulburator. Dar avand parte de o sarcina usoara am avut si am in continuare momente, si nu sunt putine, cand parca nici nu as fi insarcinata. El face parte din mine, se misca dar fara ca eu sa bag de seama. E corpul meu care e viu, care se manifesta. Parca sunt dupa un efort, cand muschii tresar, se relaxeaza. Si parca nici nu-mi vine sa cred ca peste 2 luni o sa apara o fiinta vie. Aproape ca nu pot sa-mi inchipui lucrul asta. Ma uit la mine si nu-mi vine sa cred. E ca atunci cand mi-am facut testul, cu toate ca ma asteptam sa fie pozitiv totusi m-a luat cu ameteala. Am aflat si eu ieri ca bebe strumf se distreaza in timp ce eu dorm. Eu il las sa se joace atunci cand ma ia somnul. Nu ma deranjeaza ca el topaie. Si cum sunt asa linistita am crezut ca noaptea si el doarme, dar se pare ca nu e chiar asa. L-a simtit Paul cum da din picioruse. Mi se pare asa haios. Ma intreb daca ar fi fost altfel daca as fi avut fata. Daca o fi diferit in functie de sex sau poate e doar diferit in functie de mamica. Daca eu sunt optimista mi se par toate in regula si normale, naturale, cum de altfel si sunt. Cine stie, o sa vedem cum o sa fie la sarcina urmatoare. Daca lucrurile vor sta la fel sau vor fi diferite.

Muzica

Simt aerul proaspat de toamna, frunze ruginii pe jos. Simt nevoie de a topai printre ele, de a le fashai, sfarama cu piciorul. Razele soarelui se rasfira printre crengile copacilor. Iti vine sa alergi, sa tipi, sa te tavalesti pe covorul colorat de iarba verde, frunze galbene, castane, gaze speriate. Vrei sa visezi la tot ce e frumos, sa te imprietenesti cu pasarile, cu animalele curioase: veverite, pisici, catei. Sa tii minte momentele astea luminoase, soarele cald in aerul rece, vrabiile ce au umplut crengile unui arbust, infofolite in pene si galagioase. Aerul asta de inceput de scoala, de inceput de drum. Cand iarna inca pare departe, la fel si diminetile in care te scoli cu noaptea in cap si pleci zgribulit la serviciu sau la scoala. Cand era prea frig afara si-mi inchipuiam aripi de inger deasupra mea. Aripi ce picurau fulgi de zapada. Nu ma paraseau nici macar la metrou. Fulgii de pe pufoaice nu faceau decat sa sporeasca msiterul ingerilor. erau peste tot. Te vegheau si in tunel. Visai cu ochii deschisi. Drumul nu era decat o prelungire a visului. Voiai sa nu se termine. Si nu se termina. Imaginatia isi facea datoria. Te uitai la strainul de langa tine si-ti creai o viata in alt univers. Porneai de la ochii lui, te intrebai cu ce se ocupa. iti inchipuiai ca e perfect pentru tine, cel ce te cunoaste, iti cunoaste gandurile. Perechea. Sufletul pereche. Pluteai. realitatea nu exista. Nimic, decat gandurile tale.
Mmm. Pianul. Ce bine suna. Melodia e trista dar poti pune alte versuri pe ea. Alte adieri. Mirosul de toamna. Dulce caldut si putin rece la adieri. Parul iti straluceste in soare. Ii spimti si lui nuanta dulce, de matase. Ochii iti sunt aurii. Esti a pamantului, pamantul e al tau. Totul esti tu. Parte din tot.

O zi frumoasa

Astazi, soare, frumos, sters praful, spalat, tricotat.. ce mai, distractie. Aaaa si mancat savarine. Ieri mi-am cumparat nsite savarine, de fapt am cumparat pentru toata familia, dar cum ceilalti nu prea par a fi interesati, le dau eu gata. Bebe strumf e incantat. Cred ca-i plac dulciurile, dar trebuie sa o las mai moale cu ele. Nu fac bine totusi.

Luni am fost cu bebe strumf la doctor. A crescut. Are 2 kilograme 84 de grame. Dar eu nu intelesesem bine si am crezut ca are si 800 de grame. Ceea ce nu ar fi fost deloc prea bine pentru mine.

Mersul pana la doctor a fost aiurea. Daca se intuneca mai repede, nebunii din trafic au impresia ca e si tarziu si mana ca tampitii fara sa se asigure. Am avut o zi proasta de sofat. Am gasit masina zgariata de la un capat la altul in parcare, era sa intre un idiot in mine chiar daca eu i-am dat semnal ca depasesc, tampitu a venit cu viteza din spate... Cauciucurile de iarna fac ca masina sa se miste muuuult prea rapid, ceea ce iar m-a speriat. Nu stiam ce-i cu ea. Am aflat pe urma.

Cred ca o sa fac pauza de sofat. Mai ales ca bebe strumf trebuie sa fie in siguranta si cu traficul nostru, uh...

Iar cu tricotatul, daaa, ma distrez. Dar abia astept sa ma apuc si de facut bijuuri. Sunt curioasa sa vad cum o sa iasa, daca o sa iasa ceva. Idei am inceput sa am, dar sa vedem daca o sa reusesc sa le pun si cu succes in practica.

La serviciu

Ascult muzica, fac itpn-uri si ma gandesc la botosei. Deci multi-functional dezvoltata. Abia astept sa am chef sa mai postez niste poze cu ultima pereche de botosei si cu linkuri catre filmulete de crosetat sau tricotat. Trebuie sa-mi cumpar o lampa la lumina careia sa lucrez, ca altfel o sa chiorasc. Dar abia astept sa invat sa tricotez si lucruri ma imari. Pana acum nu am facut pulovare doar un fular, niste botosei, o caciulita esuata, ar fi timpul sa invat mai multe. Bebe strumf e cuminte. Chiar asa, azi parca a dormit cam mult, cred ca ar trebui sa-i pun si lui niste muzica. Sa se trezeasca sa mai faca niste gimnastica. O fi timpul asta care trage la somn dar nici chiar asa.

E luni

S-a terminat concediul si e timpul sa mai postez cateceva. Sa va arat la ce am lucrat saptamana asta. Sunt foarte mandra nu numai de ce a iesit dar si de pozele facute la ce a iesit. pentru a nu ma plictisi in mica mea vacanta mi-am facut un program cu iesiri pe afara si mesterit prin casa. Am fost si la coafor si mi-am schimbat un pic coafura - ma repet ca sa nu zic look-ul -, mi-am vizitat rudele mai mici, abia aparute pe lume de vreo 2-3 saptamani. Asa ca incercarile mele au fost daruite mai departe si sper ca vor fi si purtate. Si nici macar nu le-am spus ca-s facuti de mine. Eh, ce conteaza, v-am spus voua.

Iata prima incercare, de fapt a doua. Prima a fost un model ales pe nevazute si m-a dezamagit cand am vazut ce a iesit.


Aici se afla a doua pereche de botosei. Si ei sunt destinati unei viitoare aparitii pe lume.


Aici sunt botoseii de bebe altul decat strumf in faza finala.


Si inca o poza faina, zic eu. Mai multe detalii va dau in postarea urmatoare, ca acum ar trebui sa merg la somn.




Experiment reusit

Posesor de bebe strumf a incercat ieri sa vada daca bebe strumf va reactiona la muzica. A pus castile pe burtica :P si ceva muzica, Secret Garden cu nocturne, si a obtinut raspuuuns. Bebe strumf trezit din somn a reactionat usor. Eu cred ca i-a placut. Am continuat cu alte melodii, am strecurat si ceva muzica rock gotica, iar azi am luat-o de la capat. Reactia a fost muluut mai puternica. Bebe strumf danseaza. :)) Miscarile lui sper ca sugereaza ca-i place ce aude, dar... mai stii?! Poate o fi deranjat, dar mai incercam. I-am pus muzica mai variata de data asta, de la Vivaldi pana la One Republic si Rhianna. Ieri dupa pauza de masa era foarte agitat, i-am pus iar muzica si cred ca a adormit ca se potolise. Experiementul va continua. Muhahahha :))
A, sa nu uit, o sa-i pun si niste stiri ceva in limbi straine, franceza, engleza... sa vedem ce face... ca filme in coreeana aude deja de la televizor :))

Confesiuni ale posesorului de bebe strumf

Hello,
bebe strumf incepe sa faca nazbatii. Ma loveste pe undeva prin zona apendicelui si doareee. Dar il iertam ca e mic si nu stie. Il mangaiem sa nu mai faca si sa adoarma. Ah, se pare ca iar s-a intors spre amicul lui apendicul :P Ce sa-i fac, il place. Se joaca mai tot timpul. Daca pana acum ma intrebam cand s-o trezi, acum ma intreb cand mai doarme... cred ca se joaca si in somn. Ma intreb totusi ce-o visa, ca-mi face mie operatie. Nu-i place ca-i prea inghesuit, asa ca se ia la tranta cu organele mele. Si cu cat e el mai activ cu atat devin eu mai obosita. Abia m-am miscat azi. Am inceput sa ma opresc din mers ca sa ma odihnesc. O sa ajung sa merg tinandu-ma de burta :)) , carand-o ca pe un pachet :)) Cine citeste cred ca rade de mine, mai ales ca mi se spune ca am burta mica iar din afara ma misc destul de vioi. Incerc eu sa o fac pe viteaza, dar incep sa ma resimt. Bine ca trece repede si perioada asta mai greoaie. Trebuie sa ma bucur pana nu trece de nici nu o sa zic ca a fost. Incep sa descopar noi modalitati de a ma incalta fara sa-mi stea bebe strumf in cale. Nu de alta, dar nu mai ajung la incaltari si il mai strivesc si pe dansul si iar se ia la tranta cu stiti voi cine. Trebuie sa ma chinui sa mananc ceva mai mult, ca vad ca nu prea mai iau in greutate si nu as vrea sa-l privez de pernitele pe care trebuie sa le acumuleze. In rest, bine ca au dat caldura acasa, ca m-am saturat sa dorm in frig si sa ma bucur de statul la caldura la birou. Nu ca imi displace caldura de la birou, ci frigul de acasa unde ar trebui sa fie cald si bine fata de biroul de unde abia astepti sa pleci. Si ajungi sa abia astepti sa fii la birou, unde-i cald si bine si sa fugi de acasa unde-i frig si rau... :P
Azi, in plimbarea mea obosita am descoperit in Cora o groaza de chestii utile pentru viitoarea mea viata de avut grija de bebe strumf. Si in loc sa ma fi dus la naiba in praznic as fi gasit, daca as fi stiut, haine si altea alea, chiar aici. Si cum le-am descoperit? Citind pe forumuri. :))
Ma rog... nu mai conteaza. dar trebuia sa mai scriu si eu cate ceva... sa mai umplu foaia cu ceva.

Coincidente

Ce mai face posesor de bebe strumf? Ei bine, spune cui vrea sa auda ca se mai numeste si greieras. Asa-i spune bunicul de bebe strumf si s-a intamplat sa-i spuna si tanti care vinde la chioscul de unde isi face aprovizionarea cu laptic. Deeeci, de unde vine laptele? De la chiosc? De la cutie, din sticla, fabricuta sau de la vacuta, dar vacuta? Eu stiu... Din lapte. Oul sau gaina. Nici oul nici gaina, o fi fost laptele primul. Si din lapte s-a facut ziua. Si a fost ziua intai. Dar noaptea? Noaptea din ce s-a format? Pai, Calea noastra Lactee brazda intunericul pana s-a statornicit deasupra unui ou. Oul asta, Terra, a inceput la un moment dat sa produca si gaini pe langa alte aratari. Dar gainile ar fi aparut muuult mai tarziu dupa dinozauri, stramosii gainilor. Odata cu vacutele au aparut si gainile. Iar lapticul din cer a ajuns pe pamant sa lumineze alte oua si sa produca alte aratari. Nu-i asa ca-i interesant? Si simplu de tot. Si eu ma minunez cum de nu s-au prins inca de asta cercetatorii britanici. Ei care sunt maestri ai cercetarilor.

Azi, nimic interesant

Dupa atatea enervari din cauza unui anume Mohamed, azi am rasuflat usurata ca am scapat. Dar nu stiu inca pentru cat timp. Deocamdata stau cu burta la bec si respir adanc pentru a face loc mancarii sa se aseze. Cred ca cu cat voi avansa catre marea intalnire cu atat imi va fi mai greu sa mananc. Bietul meu stomac nu mai are loc in aceeasi incapere cu bebele. In rest... de la spate, claxoane, fluieraturi.. tot ce vrei. Dar ce observ eu, tot femeile sunt sensibile la sarcina. Ele imi ofera locul, ma privesc cu simpatie, barbatii habar nu au. Nu vad nimic. E de mirare ca-si vad propriile neveste cand se ingrasa, se tund, sau mai stiu eu ce... Nici nu stiu pentru ce sunt facuti. In afara de a face copii. Ca drepturi egale am obtinut, fir-ar.. Deci muncim si noi si alte alea.. Deci inca un motiv pentru care femeile nu ar fi trebuit sa obtina egalitate in aproape tot. Macar cu atata lucru sa fie si ei deosebiti. Sa munceasca. Acum o sa mai si iesim odata la pensie. Ca cica oricum femeia ar trai mai mult decat barbatul, dar un studiu a scos la iveala ca femeia casatorita traieste de fapt mai putin decat sotul. Casatoria prieste barbatului care devine lenes si intretinut, iar femeia trebuie sa faca fata mai multor griji si responsabilitati. Deci pana la urma in urma drepturilor astea egale ale femeilor tot barbatii au de castigat. Bravo lor. O sa se ajunga ca iubita sa plateasca consumatia la restaurant, biletul de cinema si alte alea. Si sa mai fie si mandra pe deasupra de toata grozavia asta. Caci ce spun cantecele negrilor, vai de ce o iubesc eu pe fata asta, ca se intretine singura, ca vorbeste si se comporta ca un sef, adica e pe picioarele ei... Deeeci, de ce ar mai avea nevoie de un barbat? Mai mult de a-l folosi drept taur comunal? Pai, daca tot e sefa, de ce ar folosi un taur comunal. Mai bine sa aiba taurul ei, sa-l intretina, sa fie gras si frumos, sa-i faca fata. Atunci taurul asta de prea mult bine si intretinere, ce face?! Se plictiseste si ajunge tot comunal. Banal adica. Ca sa fim rautacioase... Eu si cu.. mine.. Scuze bebe ca vorbesc in asa hal. Te consider fetita acum, aliatul meu :P Dar, zii, nu-i asa c-asa-i?

Garsoniera in stadiu mai putin avansat

Ca sa va faceti o idee despre viitoarea noastra casa, iata cateva poze. Bineinteles le voi si comenta.

Sa incepem cu privelistea :



Si acum sa continuam cu alta:



Nu-i asa ca-i socant? Unu: trebuie sa-ti sucesti gatul sa intelegi ceva; Doi: daca te prinzi pana la urma cum sa privesti iti dai seama de harababura din bucatarie. Acum e mai mica nebunia, e mai aranjata.. dar mai e ... mai dureaza.

Si mai jos, coltul nostru verde, pardon, peretele nostru verde, de care vopseaua nu s-a prins prea bine. Ce sa-i faci, mai dam o mana si inca una, pana prinde si vom fi multumiti si fara bani. Fara bani... ma rog, cam suntem, dar ce conteaza.. o sa ne mutam si noi pana de revelion. SPER!



Baia cu caramizi , nu mai stiu, cu un nume american. Nevada parca, Ohaio, aaa, Ontario, stai, ca parca asta nu era in America...


Si bucataria... Tot cu nevada


Parca v-am mai aratat-o o data. Nu-i asa? Harababura aceea cu gatul stramb.

Neste poze

Asa, am scris eu intr-un post anterior depre intalnirea mea cu foste colege de facultate, prietene devenite indepartate. Mai jos sunt cateva poze... Eu cred ca eram in 5 luni, cam asa, 21 de saptamani parca, dupa consultul de morfologie fetala.



Aici apare si fotograful. :P Dupa cum se observa eu si nicoleta, fotograful, suntem in gri si aproapte total pe dinafara de celelalte inca profe. Mie una mi s-a acrit, lui Nico i s-a ivit fatul frumos care s-o salveze din ghearele sistemului.



Am stat la ascultat taclale pe terasa cafenelei actorilor si la savurat cateva triunghiuri de pizza.



Eu fata in fata cu monstrul:

Mi-e somn

Dar e normal. Si mi-e si frig. Dar si asta e normal, doar a fost geamul deschis. Si de fapt ce voiam eu sa zic: mai bebe, mai, ma simt bine, sunt fericita si m-am amuzat si de vreo doua ori pe ziua de azi din aceeeasi pricina. Era cat pe ce sa ma agate un tip in drum spre garsoniera, dar te-a remarcat pe tine si a ramas cu vorbele nespuse. A avut o reactie ca de om impiedicat, ezitant, balbait. Nu-i venea sa creada, pierdea o ocazie. hihihi. Asa si a doua faza, veneam acasa, adica unde locuiesc acum, la bunicii tai. Dar de data asta tipul a observat ceva mai tarziu si a intrebat si de tine... am fost doi bagati in zeama, nu doar unul :)) Foarte haios.
Asa si alta treaba, ma bucur ca ma pot imbraca astfel incat sa arat bine. Ma pot juca cu hainele. E grozav. Urasc salopetele pentru gravide si monotonia. Bine ca reusesc sa fac combinatii si unele sa iasa chiar bine.

Cum mi-am petrecut weekendul

Dar mai bine incep cu ziua de marti, azi adica. Azi ma simt in sfarsit odihnita. Am reusit sa dorm bine fara sa ma mai doara coastele. Si chiar am ajuns la serviciu cu chef de munca. Ieri pe de alta parte, a fost aiurea. M-am simtit rau, abia m-am putut trezi si urni din pat. Weekendul a fost o multa alergatura dupa materiale pentru noul nostru camin. Ce sa-i faci trebuie sa alergi, alegi, dai bani.. etc.. Numai ca lui bebe strumf nu prea ii place efortul. Doreste ca posesorul sau sa fie mai putin zbuciumat, mai calm, mai odihnit. Si are dreptate. Eh, azi, platim parchetul, vin nenii sa ni-l aduca si trebuie sa fim acolo sa dam o mana de ajutor lui tati, insotitorul de posesor de bebe strumf...

Maine vin baubau-ii din Fr sa ne traga la raspundere. Sa ne ceara tabele peste tabele. M-am saturat si super saturat de aceste tabele. Unii le vor intr-un anume fel, altii in alt fel, pana se rasgandesc si nu mai stiu nici ei cum le vor, cert este ca le vor. Noi cu munca ei cu foloasele. Noi trasi de urechi, ei se fac ca muncesc. La noi se pleaca pentru salarii mai mari, la ei se sta pe salarii mari. Si tot asa. Noi cica am sta degeaba pe campii, in timp ce ei dau cu biciul.

Ma intorc la tabelele - belelele mele.
Sa traim bine! Numai de am incepe o data ....

Zile naspa pentru mine

ca sa-mi treaca ofurile si supararea mi-am luat burta la spinare si am dat o fuga pana in botanica. am cules castane, am furat o rodie, nici macar nu mi-am dat seama, m-a insotit un catel, am vazut vreo 3 pisici, una dormea pe o banca, iar alte doua imbratisate sub niste ramuri. am vazut pesti mari de juma de metru si muuulte rate. deci pot spune ca a fost o plimbare fructuoasa. si pe langa multi oameni singuri, parinti cu copii, batrani sau in trecere de la serviciu, m-am mai calmat si eu un pic. adica am incercat sa nu ma mai gandesc, sa nu vad decat copaci si caini si pisici, a si o veverita si de toate. mai jos e poza cu pisicile imbratisate.


Eu si bebele

Eu si bebele ne intrebam cine o fi personajul care a plecat in cautarea si torturarea sursei de incredere a povestii mele. Ar trebui sa o avertizez. Trebuie sa il puna la adapost de Mishcuneata si toata ginta lui de pisici. Ca sa nu mai vorbim ca trebuie sa se fereasca si mai abitir de soricei, sobolani si alte rozatoare. Nu-mi place cum insinueaza ca Motanul ar fi un farsor si eventual soricelul un nevinovat. Nu pot sa cred. Cum adica Motanul a fost folosit de stapanii sai pe post de momeala pentru soareci si sobolani. De asta tot voiau sa-i prinda coada in usa, sa-i taie urechile.

Am lasat eu azi povestea cu sursa in coada de peste dar trebuie sa dreg cascavalul. Nu, stimati cititori, sursa este de incredere, altfel si povestitorul este mincinos. Doar nu credeti ca povestitorul v-ar putea insela. Nu e nici pescar, nici vanator, e, din contra, protector al drepturilor animalelor, iar animalele oricat de crude ar fi, nu te insala. Asa, am lamurit.

Bebe strumf asculta povesti

Bebe strumf si Motanul Mishcuneata.


Posesor de bebe strumf a mai postat pe ici pe colo cate ceva din aventurile lui Mishcuneata. Si cum povestirile lui posesor de bebe strumf au la baza surse sigure si de incredere, voi le puteti savura linistiti fara teama de a fi pacaliti.

Bebe strumf afla mai multe.


Soricelul vanator de recompense, si-a pus mustatile si coada la bataie pentru a afla unde il poate gasi pe Motanul Mishcuneata si pe nepotica Peticutza. Bebe strumf afla cu groaza ca blana motanului e in pericol de a fi pusa pe bat si vanduta pe bani grei. Dar ce nu stie bebe strumf aflati voi acum.

Ce nu stie bebe strumf.


Soricelul increzator de reusita sa in a-l gasi pe motan, pune prinsoare cu un sobolan notoriu ca va avea blana felinelor in mai putin de doua zile. Sobolanul, prieten bun cu pisicile noastre, il trage pe soricel pe sfoara. Soricelul piede pariul cu sobolanul, ramanand fara mustati si codita, care ajung la gatul lui Mishcuneata.

Bebe strumf se intreaba cum de e posibil.


Ei bine, bebe strumf, sa-ti povestesc...
Intr-o noapte geroasa o sobolanita da nastere unui ghemotoc de pui. Stapanii casei in care ea si-a gasit culcusul aud chitaituri insuportabile care nu-i lasa sa doarma linistiti. Intamplarea face ca in aceeasi noapte Motanul Mishcuneata sa fie dat afara in zapada din cauza de purici. Acesta cautand razbunare, gaseste solutia salvand mama sobolan cu puii sai. le gaseste un alt culcus tot in casa stapanilor, pe undeva prin beci, unde, spera el, sobolanii o data crescuti vor devora toate alimentele stapanilor nemilosi.
Bebe strumf, iata cum Motanul Mishcuneata razbunandu-se pe stapani, a permis sobolanilor, dusmanii sai de o viata, sa creasca si sa se inmulteasca in pivnita stapanilor sai, lasandu-i pe acestia fara provizii o jumatate de iarna si o primavara intreaga.
Dar cine este acel sobolan notoriu care l-a inselat pe soricel, te poti intreba tu, bebe strumf. Ei bine, acel sobolan este unul dintre prichindeii sobolanitei, deveit prieten la catarama cu Motanul nostru. El are acum la gat un colier impletit din mustatile soricelului, iar Motanita Peticutza, nepotica lui, poarta in urechile-i delicate cate un jumatate de codita de soricel pe post de cercei.

Eh, dar eu am cam obosit acum si povestea mai paote continua si maine.

Mamica obosita

Mamica obosita de grafice si tabeluri


Am intrat cam tarziu pe blogul de mamica : posesor de bebe strumf. A fost o zi grea la serviciu, cu noi sarcini si stresul unei inspectii. Dar ziua a trecut si mamica obosita de liste de dosare si clienti nemultumiti a reusit sa mai scrie ceva din povestea Motanului Mishcu.

Mamica obosita de pe blog


Dap, si pe blog am obosit. Ca o mamica obosita si obositoare in devenire, sper ca nu o prea mare papagalita, ma repet. Ma repet pentru ca viitorii copii sa prinda mai usor cuvintele din zbor. Sunt intr-o pauza de inspiratiune, ascult neste muzica si inspir fum de betisoare parfumate. Mamica obosita s-a afumat si ametit de la betisoarele parfumate si esenta de mar si lacramioare. Posesor de bebe strumf a facut un cocteil de arome si s-a imbatat.

Blog de mamica obosita


Vai de mine, azi toata ziua m-am vaitat. Se si vede, e din rau in mai rau. Pana si blogul a obosit sa ma mai suporte. Eu il tot duc cu zaharelul, ii dau cuvinte, ii dau repetitii de cuvinte, dar cam atat, continut ioc.
Dar hai mai bine sa va spun ce mai fac. De-adevaratelea, pe bune, fara gluma... si etc. Pai, puiul creste, si e din ce in ce mai tanar si nelinistit. Sau ar trebui sa spun mai putin tanar, oare el pe masura ce creste acolo, la caldura se poate numi ca si imbatraneste? Sau imbatranirea incepe doar dupa nastere? Si acea prima etapa a imbatranirii este copilaria... Copii feriti-va, nu de magarus - asta era o emisiune de cand eram noi copii, ci de imbatranire. Deveniti intelepti, dar nu batrani. Sufletul tanar se mentine cu un strop de pasiune, o leaca de dragoste, cea mai importanta, si o permanenta curiozitate. Sa privesti lumea ca si cand ai vedea-o in fiecare zi pentru prima oara.

Zi de blog de mamica

Inca o zi de blog de mamica

Si inca o zi de serviciu. Dar cel mai emotionant : prima zi de scoala. Dar nu pentru mine, caci am iesit din sistem, ci pentru piticii pe care-i vad pe geam ducandu-se pentru prima data la scoala de mana cu mamicile sau taticii, cu buchete de flori si cu multa emotie si nerabdare. Ce regret din anii de scoala petrecuti de cealalta parte a baricadei, ca nu am avut niciun inceput frumos de scoala. Nu am avut dirigentie si nici pitici care sa ma intampine, doar pustani nepasatori. Singurii pitici avuti la clasa mi-au facut zile fripte in primul an de invatamant. Ei erau monstruletii pentru care trebuia sa-mi iau avant si sa inspir adanc de fiecare data cand ma pregateam sa intru in clasa. Erau cosmarul de seara dupa diminetile petrecute in preajma unor oameni relativ normali, liceenii.

Acum pe blogul de mamica imi scriu aventurile piciului care deocamdata doarme linistit. Poate ca o sa se nasca cu o pasiune pentru calculator. Daca ma gandesc bine eu am ceva inclinatie catre chestii realizate de mana, impletit, cusut, si alte alea, poate datorita participarii mele inca din burta mamei la slujba ei.

Deocamdata ma bucur de fiecare miscare, de felul cum arat, de mirarea oamenilor, care ma cam deranjeaza uneori. (nu am 15 ani si burta la gura si nici maritata la 18 nu sunt, dupa cum cred ca se interpreteaza, dar daca nu prea imi arat varsta, ce sa fac, sa mi-o scriu in frunte).

Ah, trebuie sa mai trec in revista liste cu nume de copii. Sunt o groaza de site-uri cu nume de copii, trebuie sa cauti doar si sa te hotarasti. Hotaratul e partea cea mai grea.

Motanul Mishcu si motanica Peticutza

Cititi aventurile de la Dunare aleMotanului Mishcu

El e motanul lui kykyriky. Se pare ca e dat in urmarire generala de catre un soricel ce face afaceri cu blanuri de pisici. Soricelul asta e un fel de vanator de recompense si cine da mai mult castiga. Isi pastreaza blana adica. Asta nu prea suna a afacere curata, una necurata se cheama. (parca as fi amicul Yoda)

Pisicuta Peticutza

Iar despre Peticutza o sa ma interesez eu si o sa va furnizez mai multe informatii. deocamdata stiu ca este nepotica Motanului si dupa cat se pare, are o blana foarte pretioasa. Ar fi bine sa si-o pazeasca, altfel tot unchiul Mishcu va trebui sa plateasca rascumpararea... Si de unde atata cascaval, ca doar specializarea lui e pestele.

Afacerile cu peste proaspat sunt in floare pe Dunare. Iar vacile sunt cam zgarcite cu pisicile, in schimb darnice cu soriceii. Stiti voi povestea aceea cu soricelul salvat de o vaca, eu cred ca tot de la Dunare se trag si eroii acesteia.

Asa, pana la noi cercetari, eu va las. De fapt, dar ramane intre noi, o sa ma deghizez in pescar si o sa o iau pe Dunare in sus, sau in jos, depinde de curenti pana mai aflu noi amanunte despre familia Mishcuneata.

posesor de bebe strumf la taclale cu fetele

Ieri, dupa serviciu si inainte de medic, posesor de bebe strumf s-a intalnit cu fetele. Nu cu una, doua, ci cu vreo 5. A fost foarte fain dar doar pana ce au inceput sa discute despre serviciu, serviciul pe care posesor de bebe strumf nu-l mai are in prezent. Asa ca io si cu mine am ascultat povesti despre definititvat, elevi, consfaturi, greseli de exprimare, greseli gramaticale... ce sa mai, numai limba de lemn peste tot in jur.

Bebe strumf a dat dovada de nerabdare si l-a provocat pe posesor de bebe strumf la glume. Of, fetele astea... nu stiu decat carte, carte, carte... Bine ca m-am lasat.

Pana la urma a fost o intalnire reusita, bebe strumf a facut cunostinta cu alt mediu, alte voci, alte ambitii pana a dat semne de oboseala si a cerut sa plece. Eu ce sa fac, l-am ascultat.

Asa ca posesor de bebe strumf a mai ajuns o data in sala de asteptare a medicului, motaind pe scaun, dorind sa fuga, satul de atatea controale si verificari, si nu mai vreau....
Pana luna viitoare sau si mai bine, pana peste doua luni. Ca pana la urma totul este bine si in parametri normali.

Vizita la medic 2

In seara asta vom face iar o vizita la medic. De data aceasta la doctorita care ne urmareste de la inceput.

Suntem fericiti ca totul e bine: si mamic si tatic si pitic din burtic. Mai multe vom afla noi pe parcurs. Pana atunci ne mai informam pe diverse site-uri si ne emotionam... sper sa nu ma observe colegii, shh..

Pana la intalnirea de diseara vom avea parte de altele nu mai putin emotionanate, cu prietenele mele. Of ce greu e sa te mai vezi cu amicii dupa ce termini scoli, te mariti, iti schimbi adresa..

Oricum, de o reusita tot sper sa ma bucur. In sfarsit sper sa ma vad cu o buna prietena care m-a tot amagit ca ne vedem, auzim, si tot nimic.. Sper sa nu intervina iar ceva.

Si cum sunt cam adormita acum, continuam maine.

urmarea vizitei la medic

Ieri peste emotia de a face o vizita medicului s-a adaugat aceea de a conduce masina pe un traseu cunoscut dar neabordat de mine pana acum, insotita de nasa mea de cununie...

Asadar, posesor de bebe strumf si-a luat nasa, tot posesoare de bebe strumf, si au pornit pe drumul catre vizita la medic. Dupa o balbaiala cu parcatul, caci un sofer nerabdator nu mi-a lasat spatiu de manevra, am ajuns la destinatie.

Vizita la medic: ajuns cu zece minute mai devreme, asteptat 40 de minute... probabail defectiune de aparat. poftit in birou. asezat pe masa. si asteptat rabdatoare analiza, de fapt, imaginile ecografiei.

Medicul a fost foarte dragut si haios. M-a intrebat ce nume am ales pt copilas care este ce? Adica, ce zicem noi ca este? Pai, noi am inteles ca ar fi fetita si ne gandeam la numele de stafania. Medicul spune ceva, se uita lung la mine si asteapta. Ma uit si eu pe monitor, dar inca nu pricep nimic. Medicul repeta: baietel. Surpriza si bucurie.

L-am vazut din toate unghiurile, i-am ascultat bataile inimii, i-am vazut stomacelul, degetelele... cam tot ce se putea vedea. A fost o vizita la medic reusita.

Dupa vizita la medic, fir-ar optimizarea asta, acasa emotiile au fost maxime.

Asa... mai jos, rezultatul vizitei la medic:




Si eu, posesor de bebe strumf:

Intalnirea de maine

Maine mergem toti trei sa ne intalnim cu un aparat prietenos. O sa facem cunostinta cu nenea doctoru' si o sa aflam cum am mai crescut.

Mami o sa fie iar emotionata la intalnirea cu mine. O sa-i creasca pulsul, iar tati o sa zambeasca cu gura pana la urechi.

In urma intalnirii o sa mai adaugam la setul de hartii, analize si programari un cd si niste poze cu mine. Probabil o sa fiu destul de schimonosit dupa cum am vazut eu ca arata bebelusii pe net... dar asta e aparatul...

A, sa nu uit, pentru marea intalnire de maine mami s-a innoit cu o pereche comoda de jeansi in care ma simt foarte bine... ca puiul de cangur in marsupiu.

Ps: sa nu va suparati prea tare de repetitiile de pe blog.. asta-i slujba lu' mami: optimizarea.

bebe strumf

bebe strumf pe drum

NU, nu este vorba de un bebe la cumparaturi, nici de un bebe albastru de plush, pus undeva pe o polita sau mai stiu eu unde... ci de unu mic din burtic care da semne de muuulta intelegere la ce se aude prin jur..

bebe strumf este acum optimizat prin numar repetat de expresii si expuneri. si asa noi facem seo cu spor pentru patrie si popor.. si cum ar fi bine sa mai repet expresia : bebe strumf de cateva ori, o fac: bebe strumf.

ps: bebe strumf nu-i o expresie, bebe strumf e un mod de adresare.