Primul dintisor

Nervos, sclifosit, urlator, insomniac. Sursa tuturor neplacerilor: iesirea primului dintisor (6 luni jumate). A facut si febra, il dor si urechile, vai de capul lui. Aparitia dintisorilor, ca intre timp a aparut si al doilea, ne-au dat si ne dau inca mari batai de cap.

Pe primul dintisor - in fata, dreapta jos - l-am descoperit in timpul unei arii de tipat. Asta era. M-am calmat, acum stiam ce are, nu urla aiurea.

Poze de azi, cu dedicatie Simonei si Nicoletei:

Mi-e somn

Dar e normal. Si mi-e si frig. Dar si asta e normal, doar a fost geamul deschis. Si de fapt ce voiam eu sa zic: mai bebe, mai, ma simt bine, sunt fericita si m-am amuzat si de vreo doua ori pe ziua de azi din aceeeasi pricina. Era cat pe ce sa ma agate un tip in drum spre garsoniera, dar te-a remarcat pe tine si a ramas cu vorbele nespuse. A avut o reactie ca de om impiedicat, ezitant, balbait. Nu-i venea sa creada, pierdea o ocazie. hihihi. Asa si a doua faza, veneam acasa, adica unde locuiesc acum, la bunicii tai. Dar de data asta tipul a observat ceva mai tarziu si a intrebat si de tine... am fost doi bagati in zeama, nu doar unul :)) Foarte haios.
Asa si alta treaba, ma bucur ca ma pot imbraca astfel incat sa arat bine. Ma pot juca cu hainele. E grozav. Urasc salopetele pentru gravide si monotonia. Bine ca reusesc sa fac combinatii si unele sa iasa chiar bine.