Jucarii preferate

Tramvaiul e deja celebru, e ca plusul pe care il iau copiii peste tot, e jucaria preferata, numai ac din cauza dimensiunii nu iese cu el afara, dar il luam la maia, mimi, in vacanta, ca altfel somnul nu era la fel de dulce. Acum avem si masinuta porche, cu portiere si portbagaje mobile. Super jucariile.

Pozitii de somn

In ultimul timp Tudor adoarme te miri pe unde, te miri cum. De oboseala dupa joaca pica instant acolo unde se gaseste.                                                                                                                                                        

Ce poate fi mai frumos sa poti dormi cand ai chef, cum ai chef, unde ai chef. Sa fii fara griji, dupa o zi incarcata de ... JOACA. 

Nu doar la americani

Am surprins azi o scena pe care am vazut-o nu demult pe youtube. Personajele sunt altele insa situatia asemanatoare. 

Tudor al meu a folosit pudra pentru bebelusi pentru a redecora casa. Noroc de zgomotul pe care il facea pudrand totul, ca altfel as mai fi intarziat la bucatarie si cine stie pe unde mai presara. Am pus aspiratorul in functiune ca sa scap in mare de praful alb, dar fiind atat de fina a intrat in cei mai mititei pori ai mobilei si lucrurilor din jur. 

Atentie cu pudrele, fainurile, si cu orice altceva, mamici, fiti pe faza! :))

Azi, zi incarcata emotional

Ne-am petrecut o mare parte din zi, afara. Am ajuns acasa si s-a pornit furtuna. Am fost norocosi. Insa tot singuri ne-am plimbat, prietenii prichindei, fie bolnavi, fie cu dureri de dinti. Asa ca am petrecut 5 ore in aer liber, mancand, dormind, alergand dupa minge, jucandu-ne cu alti copii sau pe langa ei, fugand de ei sau plangand din cauza lor. 

Tudor a primit plamute din partea mea dar si din partea unei fetite obraznice. Din partea mea au fost meritate, din partea copilei, au fost gratuite. Trebuie sa invete sa se apere raspunzand cu aceeasi moneda in situatii ca cele de azi. Bine ca ii trece repede, nu stiu cat uita sau cat va transforma in informatie de vreun fel, cert este ca invata foarte repede si mult in perioada asta. Face progrese rapide, chiar daca ma repet, chiar asta este cuvantul -rapid, repede, viteza fulgerului. 

Scosul in parc ma pune in situatii neprevazute la care trebuie sa reflectez si fata de care trebuie sa iau atitudine cu calm si obiectivitate. Incerc pe cat posibil sa fiu obiectiva si sa mediez conflicte, dar uneori cand de cealalta parte nu gasesc maturitate, trebuie sa ma retrag. Deocamdata, cat e mic, il iau pe sus, il asez in carut si mergem, ma intreb cum va fi mai tarziu. Sper ca va intelege de vorba mai mult decat luat pe sus. 

E fugarit de fetite care vor sa-l ia in brate. El e de obicei cel mai mic la locurile de joaca. Pentru ca a mers de foarte devreme se joaca printre cei mari care in afara de dimensiuni, nu poseda inca si abilitati de interactionare sau intelegere mai bune decat ale lui Tudor. Asa ca explica-i unui tanc de 3, 4 ani ca nu e voie sa ridice un omulet prea greu pentru puterile lui, daca nu e vreun adult prin preajma, nu ai nicio sansa sa te faci inteles. 

Mai sunt situatii cand cu tot adultul celuilalt copil prin preajma, situatia tot scapa de sub control. Si parintii au nevoie de educatie din pacate, uneori chiar bunicii spre dezamagirea noastra, a parintilor tineri, care avem pretentia unor exemple de urmat din partea lor. 

Drept incheiere, fara legatura cu parcul sau copiii, aveti maare grija ce fel de instalatori angajati pentru micile reparatii din casa. Dupa ce a "reparat" in doua reprize oaresce chestii pe la chiuveta din bucatarie, s-a pornit inundatia. Asta e a doua chestie cu care ma aleg de pe urma instalatorului. Data trecuta m-a umplut de nervi, dupa ce am fost nevoita sa alerg prin tot blocul, cu Tudor in brate nervos dupa un somn ratat din cauza bocanelilor, ca sa fac rost de chei de la boxe pentru inchiderea robinetilor. Chei n-am gasit, reparatia a fost intarziata, macar mi-am cunoscut vecinii si ei pe mine. Dar pe instalator, sa nu-l mai vad. 

Tudor in parc - acasa

In cautarea luminitei de la capatul tunelului.

Nu, nu-i aici, inapoi si de la capat.

Sport extrem, cu cearceaful prin odaie..

Dezastrul din "gradina".

Unde-i plushul?

Am cautat peste tot si abia abia l-am gasit pe Tudor, era ascuns printre plushuri. In urma unei excursii la bunici, parintii lui Paul, Tudor a facut o baie de jucarii. A plecat foarte incantat si cu maari dorinte de a repeta experienta.

Zi inspirata

Nu-mi vine sa cred. Am o zi buna. Scriu. Ascult muzica buna. Vorbesc cu prietene. E super. Iar prietenele nu sunt cele stiute, sunt fostele colege de la birou.
Chiar ii spuneam Marianei cat de natural este bebele in interiorul meu. Suna atat de ciudat si tulburator. Dar avand parte de o sarcina usoara am avut si am in continuare momente, si nu sunt putine, cand parca nici nu as fi insarcinata. El face parte din mine, se misca dar fara ca eu sa bag de seama. E corpul meu care e viu, care se manifesta. Parca sunt dupa un efort, cand muschii tresar, se relaxeaza. Si parca nici nu-mi vine sa cred ca peste 2 luni o sa apara o fiinta vie. Aproape ca nu pot sa-mi inchipui lucrul asta. Ma uit la mine si nu-mi vine sa cred. E ca atunci cand mi-am facut testul, cu toate ca ma asteptam sa fie pozitiv totusi m-a luat cu ameteala. Am aflat si eu ieri ca bebe strumf se distreaza in timp ce eu dorm. Eu il las sa se joace atunci cand ma ia somnul. Nu ma deranjeaza ca el topaie. Si cum sunt asa linistita am crezut ca noaptea si el doarme, dar se pare ca nu e chiar asa. L-a simtit Paul cum da din picioruse. Mi se pare asa haios. Ma intreb daca ar fi fost altfel daca as fi avut fata. Daca o fi diferit in functie de sex sau poate e doar diferit in functie de mamica. Daca eu sunt optimista mi se par toate in regula si normale, naturale, cum de altfel si sunt. Cine stie, o sa vedem cum o sa fie la sarcina urmatoare. Daca lucrurile vor sta la fel sau vor fi diferite.