Cea mai toamna primavara

Anul acesta festivitatea de premiere a avut loc in indoor. Afara a plouat cu galeata si era frig. Am fost imbracata in jeans, cu sacou si pantofi. Nu am avut chef sa ma gatesc. Colac peste pupaza a fost si cel mai incarcat an ever. Obositor la culme, mai ales la sfarsit.  Am tinut-o langa cu evaluari, simulari, simulari la simulari, schimburi, guturaiuri luungi si muuulte ore peste program. O alergatura si tensiune continue. M-am ingrasat un kil de la dulciurile mancate pentru a suplini oboseala. Mai am de predat cataloage, asistente la bac, la titularizare, plecari in excursie si la mare, toate legate si inlantuite, numai vreme buna sa fie, sa ne mai ridice si noua moralul.

O saptamana de cosmar

Ne-am luptat cu o enterocolita, infectie urinara si acum cu o raceala. Cat din tot ce am insirat aici a fost real, inca nu stiu in intregime. Am vizitat doua spitale, am vorbit cu trei medici, am avut nopti nedormite si zile fara sa pot manca ceva, disperare cat cuprinde si lacrimi care as fi vrut sa curga dar s-au incapatanat sa lipseasca. E ingrozitor sa-ti vezi copilul zacand ca o carpa, neavand putere sa se dea jos din pat, sa mearga, sa manance. Doctorita lui mai mult ne-a bagat in sperieti, lucru care ne-a determinat sa facem cercetari. Bine am facut ca nu am ascultat-o, nici nu o vom mai face. Ne-am simtit ca doi parinti neputinciosi, fara experienta, cu o responsabilitate mai mare decat am putea duce. 

Va doresc tuturor sanatate si multa incredere in voi si in instinctul vostru in caz de orice s-ar intampla.