Am fost acum doua zile la scoala si Tudor s-a imprietenit pe rand cu doua omidute. Le-a jelit in egala masura pe amandoua, cand acestea au fost strivite de oameni binevoitori. De unde sa stie ei ca lui Tudor ii plac gazele. Au crezut ca el trebuie salvat de micile creaturi si au actionat. Tare suparat a fost. A urlat si s-a enervat, dar am ajuns intr-un parc unde erau foarte multe si si-a uitat necazul.
Lectie de invatat, inainte de a "salva" pe cineva, trebuie sa-l intrebi daca vrea sa fie salvat. Cuvintele sunt importante cand si de transmis un mesaj care poate schimba ceva...
Lilypie Third Birthday tickers
2011 - 2014
Acum trei ani, in 2011, bebe strumf era ceva mai mic si mai cuminte, in 2014 ne-am maturizat. Ne-am emancipat si rasfatat, la pozat nu mai stat.
La Maneciu XLVI etc.
Cred ca a trecut aproape un an de cand nu am mai ajuns pe la "bunici", la Maneciu. Am tot avut treaba si apoi, a intervenit mana lui Tudor si alte impedimente.
Am ajuns in sfarsit la Maneciu, dar cu o mare incarcatura emotionala. Insa nu conteaza, ce e val, ca valul trece. Cand reusesti sa te detasezi realizezi ca natura te domoleste, te usureaza de poveri.
Cu tot inconvenientul adaptarii tot am reusit sa ma amuz de vanatoarea de muste a lui Tudor, de taxa pusa la portita dinspre magazie, de incantarea independentei capatate de a folosi olita in casa in loc de a merge la privata din gradina - in ciuda razboiului noastru importiva panzelor de paianjen.
E bine la mosie, la Maneciu. Aici ma imbrac lejer, fara fasoane, dar imi dau seama ca sunt rapid reperata drept orasanca, cu toate ca cei de aici sunt mai oraseni decat mine. Sunt case cochete, masini bune, lume imbracata bine: oameni gospodari. In necunostinta de cauza pare o ceva mai mare destindere fata de oras, caci se cam cunosc unii cu altii, insa in piata am dat peste lipsa de bun simt, din cauza lacomiei, deci a greutatilor.
Per total, e bine.
Am ajuns in sfarsit la Maneciu, dar cu o mare incarcatura emotionala. Insa nu conteaza, ce e val, ca valul trece. Cand reusesti sa te detasezi realizezi ca natura te domoleste, te usureaza de poveri.
Cu tot inconvenientul adaptarii tot am reusit sa ma amuz de vanatoarea de muste a lui Tudor, de taxa pusa la portita dinspre magazie, de incantarea independentei capatate de a folosi olita in casa in loc de a merge la privata din gradina - in ciuda razboiului noastru importiva panzelor de paianjen.
E bine la mosie, la Maneciu. Aici ma imbrac lejer, fara fasoane, dar imi dau seama ca sunt rapid reperata drept orasanca, cu toate ca cei de aici sunt mai oraseni decat mine. Sunt case cochete, masini bune, lume imbracata bine: oameni gospodari. In necunostinta de cauza pare o ceva mai mare destindere fata de oras, caci se cam cunosc unii cu altii, insa in piata am dat peste lipsa de bun simt, din cauza lacomiei, deci a greutatilor.
Per total, e bine.
Cirese
Toamna asta ploioasa de iunie ne-a adus daruri bogate. Ne-am pus cirese la urechi si am dansat prin casa. Atat de mult am asteptat venirea primaverii si a verii incat vremea ne-a jucat un renghi. Am avut anul acesta, cea mai lunga primavara-toamna si vara-primavara.
Tot incerc sa-i explic strumfului de ce tot da Dumnezeu ploaie. A inteles strumful ca ploaia ne bucura, face plantele sa creasca, dar de ce vine atat de des. Si atunci posesorul de bebe strumf incepe o poveste incalcita despre incalzirea globala. Dar lasa, cum stropesc masinile cand trec prin baltoace, e mult mai amuzant. Si iata si un tramvai galben! Mami, ai vazut tramvaiul galben? Vreau afara, sa sar in baltoace. La fel ca Peppa? Vreau afara!
posesor de bebe strumf si strumf marisor
Strumful meu a crescut. Posesor de bebe strumf joaca cu el roluri: strumful e mama si mama e Tudor. Dormim imbratisati in continuare, numai ca acum ne si distram pe seama noastra. Cotusoru', obiect de cult, jucarie de plus alaturi de tramvai, devine subiect de gluma.
Posesorul de bebe strumf e rugat constant si deconcertant: "mami, fii draguta cu mine". Si mami: "pai, sunt draguta cu tine." Si tot eu ajung sa-mi fac mustrari de constiinta pana sa-i cer si eu strumfului sa fie El cuminte, ca mami ar fi ea si mai draguta.
"Mama" in loc de "mami": a experimentat vreo doua saptamani o alta rezonanta. "Mama", se pisicea strumful. Ei, si cu pisicitul asta de trezeste tot cartierul si face invidios tot neamul pisicesc. Si cu sunetele de cimpanzeu, uranguran sau gorila turbata. De fapt, toate derivarile astea de comportament de la desenele animate i se trag: minionii, disney junior si alte pacoste.
Strumful e foarte smecher iar posesorul de bebe strumf foarte obosit. Al mare e adesea depasit de situatie. Al mic e mereu cu un pas inainte la smechereala, viclenie, veselie, calcat pe nervi. "Scuipatul" ochelarilor lui tati a devenit un sport extrem. Pentru a fi practicat cu succes strumful a transformat stropii in pupici ce trebuie neaparat pastrati si priviti prin lentilele plouate.
Posesorul de bebe strumf e rugat constant si deconcertant: "mami, fii draguta cu mine". Si mami: "pai, sunt draguta cu tine." Si tot eu ajung sa-mi fac mustrari de constiinta pana sa-i cer si eu strumfului sa fie El cuminte, ca mami ar fi ea si mai draguta.
"Mama" in loc de "mami": a experimentat vreo doua saptamani o alta rezonanta. "Mama", se pisicea strumful. Ei, si cu pisicitul asta de trezeste tot cartierul si face invidios tot neamul pisicesc. Si cu sunetele de cimpanzeu, uranguran sau gorila turbata. De fapt, toate derivarile astea de comportament de la desenele animate i se trag: minionii, disney junior si alte pacoste.
Strumful e foarte smecher iar posesorul de bebe strumf foarte obosit. Al mare e adesea depasit de situatie. Al mic e mereu cu un pas inainte la smechereala, viclenie, veselie, calcat pe nervi. "Scuipatul" ochelarilor lui tati a devenit un sport extrem. Pentru a fi practicat cu succes strumful a transformat stropii in pupici ce trebuie neaparat pastrati si priviti prin lentilele plouate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)