Atat de multe de spus in timp atat de scurt

se pare ca e nevoie de situatii limita pentru a savura viata din plin. cand nu ai timp ai vrea sa faci atatea. imi vin atatea idei plimbandu-ma, atata chef de scris, de adus aminte. atatea madeleine de resavurat. dar sa terminam cu cliesele - numai ca, din pacate sau din fericire, viata este facuta din clisee. si e dreptul fiecarui individ sa le retraiasca. toate sunt de cand lumea dar numai daca le traiesti tu conteaza. asa ca numai fiind mama incetez sa-mi judec parintii, numai prin lipsa de timp pretuiesc mai mult clipa si doar dupa ce nu mai pot de spate ma bucur cu adevarat de relaxare. ma intreb de ce oare trebuie sa trecem totul prin foc si sabie pentru a descoperi viata. nu ar fi mai simplu sa ne nastem cu intelepciunea necesara trairii cu adevarat in lumea asta... nu trebuie sa fie intelepciunea aia sobra cu gust de piele prafuita si hartie ingalbenita, cu aspect de riduri adanci si privire pierduta in zare, cu pozitia de lotus si cu muzica clasica... pur si simplu sa stim sa traim frumos. dar probabil iubim mai mult agitatia si nelinistea. ele sunt scrise in sangele nostru, asta ne e instinctul. ne nastem cu planset si traim imbratisandu-l. rasul il deprindem prin copiere. rasul ar trebui sa fie intelepciunea. sa-l invatam si sa-l pastram.

e atat de placut sa te plimbi primavara pe sub copacii infloriti. sa te uiti in jur si sa nu reusesti sa descoperi sursa miresmelor. totul e miros si culoare.

sa traiesti intr-o casa pe pamant. cu curte, bolta, pridvor. sa stai afara sa mirosi cerul, sa adulmeci stelele.

sa nu te mai superi din orice chiar daca te simti indreptatit. sa nu mai fi tu. sa te uiti pe tine. nici celalat sa nu fi. pur si simplu sa traiesti. ce greu cuvant: sa traiesti. pur si simplu sa fii - parca e mai bine, mai potrivit. caci "a trai" presupune un mod anume. pe cand "a fi" nu presupune nimic. esti - atat.

am atata Of in mine incat nu stiu cum sa scap de el.

vreau sa ma eliberez de tine, Ofule.

acum e greu si "sunt".

o leguma, poate salata. pe care o papa o libarca... asa se numea melcul fara cochilie? nu stiu sigur si nici nu mai am chef sa caut pe google\goagal\gugle.

sunt prea multe de spus si prea putin timp. si ar fi atat de dezolant sa fie spuse incat s-ar innegri si pagina asta. nici nu vreau sa le pronunt, caci le auzim zi de zi la cutiile alea care cica transmit informatii, cele mai noi, actuale, zenzationale si de interes.

mai bine o leguma papata fara sa stie de o libarca. o leguma fara sistem de aparare. va fi consumata dar fara constiinta fericirii\nefericirii - binelui\raului - uratului\frumosului.

hmm, dar daca stau bine sa ma gandesc... mai bine Sunt decat Vegetez, mai bine Traiesc decat doar Fiintez. caci doar nu sunt doar un asteptator ci un facator. ce cuvant mare : Facator. dar asa ne intoarcem de unde am plecat. si asta ne duce pe noi in ispita dar nu ne izbaveste de toate relele. sa zic si amin? mai bine nu... om vedea cum o sa fie.