Inca o etapa
nu numai ca folosim tastatura pentru a vorbi cu fete frumoase, dar de ieri, 27-05-2010, reusim sa comunicam cu propriile picioruse. mi-am gustat degetelele de la picioare. numai ca erau in ciorapei si aveau gust de bumbac. dar vine caldura cea mare si raman in pielicica goala si atunci o sa pot explora totul. tocmai am facut o boroboata pentru ca mami m-a lasat sa ma joc cu tastatura, bine ca s-a salvat ce a scris pana acum.
Atat de multe de spus in timp atat de scurt
se pare ca e nevoie de situatii limita pentru a savura viata din plin. cand nu ai timp ai vrea sa faci atatea. imi vin atatea idei plimbandu-ma, atata chef de scris, de adus aminte. atatea madeleine de resavurat. dar sa terminam cu cliesele - numai ca, din pacate sau din fericire, viata este facuta din clisee. si e dreptul fiecarui individ sa le retraiasca. toate sunt de cand lumea dar numai daca le traiesti tu conteaza. asa ca numai fiind mama incetez sa-mi judec parintii, numai prin lipsa de timp pretuiesc mai mult clipa si doar dupa ce nu mai pot de spate ma bucur cu adevarat de relaxare. ma intreb de ce oare trebuie sa trecem totul prin foc si sabie pentru a descoperi viata. nu ar fi mai simplu sa ne nastem cu intelepciunea necesara trairii cu adevarat in lumea asta... nu trebuie sa fie intelepciunea aia sobra cu gust de piele prafuita si hartie ingalbenita, cu aspect de riduri adanci si privire pierduta in zare, cu pozitia de lotus si cu muzica clasica... pur si simplu sa stim sa traim frumos. dar probabil iubim mai mult agitatia si nelinistea. ele sunt scrise in sangele nostru, asta ne e instinctul. ne nastem cu planset si traim imbratisandu-l. rasul il deprindem prin copiere. rasul ar trebui sa fie intelepciunea. sa-l invatam si sa-l pastram.
e atat de placut sa te plimbi primavara pe sub copacii infloriti. sa te uiti in jur si sa nu reusesti sa descoperi sursa miresmelor. totul e miros si culoare.
sa traiesti intr-o casa pe pamant. cu curte, bolta, pridvor. sa stai afara sa mirosi cerul, sa adulmeci stelele.
sa nu te mai superi din orice chiar daca te simti indreptatit. sa nu mai fi tu. sa te uiti pe tine. nici celalat sa nu fi. pur si simplu sa traiesti. ce greu cuvant: sa traiesti. pur si simplu sa fii - parca e mai bine, mai potrivit. caci "a trai" presupune un mod anume. pe cand "a fi" nu presupune nimic. esti - atat.
am atata Of in mine incat nu stiu cum sa scap de el.
vreau sa ma eliberez de tine, Ofule.
acum e greu si "sunt".
o leguma, poate salata. pe care o papa o libarca... asa se numea melcul fara cochilie? nu stiu sigur si nici nu mai am chef sa caut pe google\goagal\gugle.
sunt prea multe de spus si prea putin timp. si ar fi atat de dezolant sa fie spuse incat s-ar innegri si pagina asta. nici nu vreau sa le pronunt, caci le auzim zi de zi la cutiile alea care cica transmit informatii, cele mai noi, actuale, zenzationale si de interes.
mai bine o leguma papata fara sa stie de o libarca. o leguma fara sistem de aparare. va fi consumata dar fara constiinta fericirii\nefericirii - binelui\raului - uratului\frumosului.
hmm, dar daca stau bine sa ma gandesc... mai bine Sunt decat Vegetez, mai bine Traiesc decat doar Fiintez. caci doar nu sunt doar un asteptator ci un facator. ce cuvant mare : Facator. dar asa ne intoarcem de unde am plecat. si asta ne duce pe noi in ispita dar nu ne izbaveste de toate relele. sa zic si amin? mai bine nu... om vedea cum o sa fie.
Joaca
PoL: Pe mami o tine Tudor ocupata toata ziua, asa ca am zis sa va arat eu ultimele poze.
Copii cat sunt mici invata, asa ca l-am lasat sa se joace cu punga de napolitane.
A descoperit repede cum se scot napolitane din punga, dar mai are pana le descopera si gustul.
Acum cred ca sunt pe post de nisip, si-a facut propria groapa de nisip, in care sa se joate...
Tudor pe masa de infasat.
Era super fericit. Nu am folosit masa de infasat a patutului pana acum, asa ca pentru prima oara pe masa de infasat a fost ca si cum a descoperit o noua jucarie. Iar jucariile cele mai interesante sunt cele pe care le folosim noi: cani, farfurii, linguri, pungi...etc.
Zici ca are centura neagra la carate.
Tudor s-a apucat de bijuterit
Cand s-a apucat de bijuterit? In somn. Sa vedeti ce de idei areee. Unele ii ies mai bine, altele le punem la pastrare ca jucarii.
Aveam chef de ceva verde, iar Tudor a visat frunze. Dupa atatea plimbari in parc pe sub copaci si mierle.
E cadoul nasicii de ziua ei. Cand modelez ceva pentru prienteni imi ies cele mai frumoase lucruri.
Aveam chef de ceva verde, iar Tudor a visat frunze. Dupa atatea plimbari in parc pe sub copaci si mierle.
Kitz 2
Kitz 1, adica eu, cum imi spuneau fetele de la serviciu, l-a fotografiat pe kitz 2 care, ca sa vezi, are codita, cum bine spunea kykyriky.
Oboseala bat-o vina
Am avut zile incarcate, 1 mai cu mici la peste, 2 mai cu aglomeratie si saorma in carol si un bebe strumf multumit de plimbare dar si extrem de obosit. Nu stiu cine a fost mai obosit eu sau bebele. Cred ca amandoi.
De 1 mai dupa 2 ore pe drum pana la balta cu peste am stat vreo 2 ore pe iarba, intre pesti prinsi si gratar, jucand monopoli si avand grija de distractia lui tudor. O nebunie. Balta s-a inchis, iar noi cu micu mancat pe jumatate am fost evacuati. Asa ca ne-am dus la alta balta sa ne terminam mult asteptatul mic. Pana la urma am mancat a doua zi ce a mai ramas de la petrecerea esuata. Dar in schimb am vazut un starc sau ce-o fi fost ala : o pasare cu gatul lung fara sa fie barza, niste popandai sau ce-or fi fost aia..asa ca un fel de veverite dar cu vizuina in pamant si cu niste cozi ceva mai scurte si mai putin pufoase, niste codobaturi sau ce-or fi fost.. asa niste pasarele cu pieptul galben si aripi colorate, muuulta rapita si prea imbatatoare si peste. In total: 4 ore de drum, prea putine de relaxare si oboseala si spate rupt cat cuprinde. In lipsa scaunului de masina pt tudor, eu am tinut loc de scaun, perna, centuri de siguranta, ochelari de soare, casca de protectie, jucarie etc..
De 2 mai am fost in Carol, nebunie mare. Aglomeratia de pe lume. In schimb am vazut caii care urmau sa evolueze la arenele romane in spectacolul de dresaj si cam atat interesant. Aaa, sa nu uit, am gonit niste tineri indiscreti de pe o banca ca sa le luam locul :)). Ei se pupau de zor iar noi am dat sa pape de zor lui tudor. Iar seara dupa baita, papita si masaj, tudor a avut cea mai rea criza de plans de pana acum. Ne-a speriat pe amandoi. Stateam cu telefonul in mana gata gata sa o sun pe doctorita lui.. dar a dat domnul si l-a luat somnul. Ii cadeau ochii in gura iar el tot urla. A fost oribil iar noi neputinciosi. L-am plimbat, i-am cantat pana la urma am reusit... dar cred ca de la atata urlat a obosit si a adormit nu de la maiestria noastra in a-l linisti...
Azi am dormit toata ziua amandoi, inca ne revenim, maine sper sa fie mai bine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)