Picaturile mari imi inunda pielea, apa curge siroaie spre canalele care dau pe-afara. Strazile sunt pustii iar stropii isi fac de cap. Parca mii de brotaci isi canta simfonia in timp ce dansul bulelor de aer te hipnotizeaza pe tine privitorule. Cerul iluminat urla a furtuna iar felinarele tremura in vant. Fugiti frunzelor, zapacite de vijelie, dupa cainii care va latra a pustiu. Masinile mai lipsesc din delirul noptii si nu intarzie sa apara. Ciudat, dar huruitul motoarelor mai domoleste nebunia iscata din uscaciunea pamantului. Caci cerul doar a intins mana de ajutor taranei prigonite. Boala care a cuprins pamantul s-a mai calmat. Maine insa va fi la fel. Cosmarul zilnic va continua iar noi o vom lua de la capat. Vom trage povara dupa noi la jugul vietii si vom visa verde si albastru, ne vom ruga ploi in timp de vara uscata si veri pe timp de iarna rece si umeda. Buline portocalii pe fond negru, cerculete negre pe buburuze, antenute si pasarele, puf de catelusi si mustati de pisicute, astea sunt dorintele. Sa te inconjori de inocenta, catifea si moliciune cand afara e furtuna. Perne, narghilea, ciucuri ca reteta pentru fericire; iubire si speranta ca antidot la nesiguranta, depresie si alte uraturi. Dar hai sa dormim acum, poate vom visa frumos: un pahar racoritor, umbrelute, pesti exotici si nelipsita insula pustie cu plaje imense si nisip fiin ca matasea. Papagalul pe o craca, iubitul in copac dupa nuci de cocos, iar navodul te imbraca pe post de costum de baie, numai ochiuri, gaurele, transparenta si desfatare.
Somn usor.
frumos..
RăspundețiȘtergere