Am stat de multe ori la fereastra bucatariei si am admirat peisajul, fie noaptea cand ma trezeai sa-ti dau papica, fie ziua, in timp ce tu dormeai. Ma uitam la casele acoperite de zapada, la cosurile lor al caror fum era imprastiat de viscol, la intersectia care oferea mereu ceva interesant.
Diminetile urmaream zborul ciorilor catre zonele in care-si petreceau ziua in cautarea hranei. Acum, pe vantul asta, zborul lor semana cu o tornada. Pentru a putea profita de curentii de aer si poate pentru a se feri de acele de gheata, zburau in valuri spiralate.
draga Tudor, iarna asta ne-a oferit si mmuulltee alte surprize excitante : ghetusul pe care tre' sa faci ekilibristica sau sa te tarasti ca sa ajungi la metrou, frigul din casa cand a fost avarie la tevile RADET-ului la "aparatorii patriei", trenurile care au oferit senzatii tari calatorilor tinandu-i in camp ore intregi sa admire siberia romaneasca dintre braila si bucuresti, frigul de la serviciu, masina inzapezita si care se duce unde vrea ea nu unde vrei tu .... intr-adevar, o iarna unica :))
RăspundețiȘtergereDraga Tudor, bag de seama ca tu esti un copil tare cuminte daca Mami are timp sa se indragosteasca de luna, sa admire zborul ciorilor si sa mai scrie si pe blog :))
RăspundețiȘtergereAi aici dovada ca ai fost un bebe-strumf exemplar... daca o sa se plinga vreodata ca ai fost un copil dificil
foarte tareeeeee : sunt de acord cu panteritza rozalie :))
RăspundețiȘtergereaveti dreptate, asa-i, e un copil taare cuminte
RăspundețiȘtergerecat despre toate aspectele iernii, iar kykyriky are dreptate, eu vad idilic cu capunori dar realitatea... eee, e alta